Se dau teme pentru acasă la o școală Montessori?
Temele nu sunt necesare într-o școală Montessori. În primul rând, copiii nu pot folosi materiale Montessori acasă, iar majoritatea temelor înseamnă lucru cu fișe și manuale, ceea ce nu se folosește, de regulă, în educația Montessori. În al doilea rând, natura învățării în școala Montessori (interactivă, centrată pe copil și cu manipularea materialelor) este atât de benefică pentru copii, încât nu au nevoie de teme pentru ca exercițiul învățării să fie menținut și susținut.
Unii învățători, totuși, consimt să dea copiilor teme pentru acasă, mai ales la citire - de citit o poveste pe zi și de făcut, eventual, o scurtă fișă de lectură. De asemenea, atunci când copilul ajunge să lucreze abstract, fără materiale, dau ca teme pentru acasă simple exerciții care să favorizeze obișnuirea minții cu exercițiul în abstract.
Copiii vor avea dificultăți la trecerea în sistemul tradițional după educația Montessori?
Obiceiurile și abilitățile pe care copiii le dobândesc într-o clasă Montessori rămân active toată viața. Copiii Montessori sunt de obicei adaptabili, lucrează bine singuri sau în grup. Pot lua singuri decizii, au abilități de rezolvare de probleme și își organizează bine timpul. Întrucât copiii din clasa Montessori sunt încurajați să împărtășească idei și să discute lucrul lor, încadrarea într-o nouă situație este mai ușoară datorită abilităților de comunicare.
Pentru transferul copilului la o școală tradițională, școala noastră completează foaia matricolă cu echivalarea în calificative a cunoștințelor fiecărui copil. Se adaugă și portofoliul copilului.
Copiii Montessori sunt suficient de pregătiți pentru examenele naționale?
Copiii din programul Montessori pot lua cu succes examenele naționale. Este responsabilitatea învățătorului să se asigure că elevii sunt pregătiți să rezolve probleme și în stilul testelor cerute de Ministerul Educației.
De ce clasele Montessori sunt formate pe trei niveluri de vârstă?
Maria Montessori a observat că dezvoltarea ființei umane nu este liniară, ci se realizează într-o succesiune de transformări, ia diverse forme și trece prin stadii de dezvoltare (atât din punct de vedere fizic, cât și psihic).
La fiecare aproximativ trei ani de la naștere, copilul trece într-o altă fază de dezvoltare. Așadar, în acești trei ani copiii prezintă aceleași caracteristici generale, se supun acelorași legi interne de creștere impuse de natura umană, indiferent de zona geografică, de cultura sau clima în care trăiesc. De aceea în clasele Montessori copiii sunt grupați pe trei niveluri de vârsta (0 - 3 ani, 3 - 6 ani, 6 - 9 ani, 9 - 12 ani și 12 - 15 ani).
Grupurile multi-vârstă permit fiecărui copil să-și urmeze propriul ritm de dezvoltare din punct de vedere social, intelectual și emoțional, fără ca acesta să fie supus unor presiuni exterioare menite să forțeze nejustificat evoluția firească.
Într-un mediu Montessori, cei mici învață de la cei mari, iar cei mari se simt responsabili și au bucuria de a împărtăși ceea ce știu și celor mai mici decât ei - se creează în acest fel o coeziune a grupului bazată pe înțelegere și respect.
Dată fiind clasa multi-vârstă, copilul meu de opt ani va petrece tot anul având grijă de un copil mai mic
Copiii mai mari dintr-o clasă Montessori îi ajută adesea pe copiii mai mici care le cer ajutorul și, în acest fel își consolidează propriile cunoștințe. Oricine a încercat să învețe ceva pe cineva știe că procesul de a explica un concept nou te ajută să înțelegi tu însuți mai bine. Actul de a învăța pe altcineva ajută la formarea unor calități de lider și întărește siguranța de sine. Totuși, copiii mai mari își petrec majoritatea timpului cu propria lor activitate.
Maria Montessori credea în potențialul de dezvoltare al fiecărei persoane. Dar educația Montessori poate să nu se potrivească tuturor familiilor.
O experiență pozitivă pentru copil cere ca atât școala, cât și părinții să împărtășească aceeași viziune legată de scopul educației. Ideal este ca un copil înscris într-un program Montessori să aibă continuitate, astfel putând să își maximizeze dezvoltarea. Este necesar ca atunci când face recrutarea, școala să se asigure că părinții înțeleg filosofia Montessori, misiunea și obiectivele școlii. Părinții trebuie încurajați să pună chiar și cele mai dificile întrebări și să vorbească deschis despre reținerile lor, la fel cum vorbesc și despre scopuri. Școala vrea ca familia să știe de ce Montessori este cea mai bună opțiune pentru copii, dar nu se va aștepta ca toate familiile să împărtășească același punct de vedere.
Cum funcționează Montessori pentru copiii care intră în acest sistem la o vârstă peste 4 ani?
Educația Montessori e construită pe stadii de dezvoltare. Experiențele copilului din primul stadiu influențează dezvoltarea următorului stadiu. De aceea, curriculum-ul pentru fiecare grupă presupune întărirea experienței stadiului anterior.
Programul Montessori de obicei recrutează copii mai mici de 4 ani, pentru a răspunde cu succes capacităților acestora. Integritatea programului este influențată pozitiv dacă majoritatea copiilor au o experiență Montessori continuă, de la vârsta de 3 ani. Într-un astfel de program organizat, copiii mai mari, fără experiență Montessori, pot fi admiși cu succes.
Atunci când un copil mai mare este admis, este important să se descopere motivația acestuia și a părinților. Orice fel de raport sau caracterizare de la școala anterioară poate fi de mare folos pentru a înțelege experiența copilului. Dacă au existat probleme în vechea școală, acest lucru trebuie discutat în cele mai mici detalii. Montessori nu este un leac universal pentru toate problemele. Există posibilitatea ca mulți copii care nu au fost fericiți la școala anterioară, să fie foarte mulțumiți într-o școală Montessori. Cheia este ca profesorii, părinții și copilul să aibă așteptări realiste și să coopereze pentru a face mai ușoară trecerea la noua școală.
Dacă este lăsat să-și aleagă singur activitățile, copilul meu nu va fi tentat să facă aceleași lucruri?
Nu, pentru că învățătorul observă activitățile copiilor. Când copilul a dobândit o competență, îi prezintă o lecție nouă care îl provoacă mai mult, în funcție de vârsta și interesul copilului. Întrucât mediul este stimulativ și atrăgător, foarte rar se întâlnesc copii care să nu facă nimic. Învățătorul îi ghidează pe copii pentru a realiza un echilibru între activitățile de limbaj, matematică și alte arii curriculare.
Școlile Montessori sunt școli confesionale?
Există școli Montessori, ca oricare alte școli, care operează sub auspiciile unei biserici, ale unei sinagogi sau dioceze, dar cele mai multe școli Montessori sunt independente.
Montessori School of Bucharest este o școală independentă, neafiliată vreunei religii.
Metoda Montessori este împotriva competiției?
Într-un mediu Montessori copiii sunt încurajați să învețe să coopereze mai mult decât să concureze unii cu ceilalți. Elevii își descoperă abilitățile înnăscute și astfel ajung să aibă independență, încredere în sine și auto-disciplină. Mediul Montessori permite fiecărui copil să învețe într-un ritm propriu, să tindă către perfecționare și să înțeleagă greșeala ca parte a procesului de învățare.
Copiii concurează natural unii cu ceilalți, la joacă și în clasă. Dr. Montessori era de acord cu competiția în principiu, dar nu promova competiția artificială pentru a-i motiva pe copii să reușească. Copiii învață pentru că sunt curioși și interesați și astfel învățarea are un impact puternic și profund asupra lor. Dr. Montessori lasă competiția să apară natural între elevi. Fiecare elev are libertatea să se ia la întrecere cu alții și nu i se impune competiția din exterior, prin concursuri și activități competitive obligatorii.
